Elveția prin ochii creatorului de conținut Vlad Vaida, interviu despre

Povestea Mariei Cuțarida Crătunescu, prima femeie medic din România
Numele Mariei Cuțarida nu a intrat in istorie doar prin prisma faptului ca si-a dedicat viata medicinei, ci si pentru ca a invins prejudecatile misogine, devenind prima femeie medic din România
Maria Cuțarida Crătunescu s-a născut la data de 10 februarie 1857, in Călărași. A urmat studiile liceale la Școala Centrală din București și le-a continuat în Elveția, la Zürich. În anul 1877 s-a înscris la Facultatea de Medicină din Zürich, dar pentru că nu se descurca să vorbească excelent limba germană s-a transferat la Universitatea din Montpellier, Franța unde a și susținut teza de licență în limba franceză.
În anul 1880, Maria a scris o petiție în atenția Camerei Deputaților de la București, în care a cerut să îi fie acordată o bursă pentru continuarea studiilor deoarece părinții nu o mai pot susține financiar.
“Considerând că o femeie medic poate aduce servicii însemnate societății, considerând că asemenea știință lăudabilă trebuie încurajată, considerând că ar fi chiar în dauna societății ca dânsa să își întrerupă învățătura, se acordă domnișoarei Maria Cuțarida o bursă de 2400 de lei pe an, timp de patru ani, începând cu 1 octombrie 1881” , a fost răspunsul reprezentanților Camerei Deputaților.

La acel moment, în Franța erau doar 17 fete care studiau medicina, iar una dintre acestea era românca Maria Cuțarida.
În România, jurnaliștii au scris despre reușita femeii în Franța: „O româncă în străinătate vorbește despre succesele sale la studii și este doctor în medicină”, erau titlurile de la acel moment.
A urmat apoi stagiatura și pregătirea doctoratului la Facultatea de Medicină din Paris, iar în 1884, și-a scris lucrarea de doctorat cu titlul „L’hydrorrhee et sa valeur semiologique dans le cancer du corps del’uterus”, în traducere: “Despre hidroree și valoarea ei semiologică în cancerul corpului uterin”.
După finalizarea studiilor Maria Cuțarida-Crătunescu s-a întors în România și a făcut o cerere către Spitalul Brâncovenesc pentru un post de medic secundar în cadrul secției de „Boli ale Femeilor”. Conducerea spitalului i-a respins cererea fără a îi comunica motivul pentru care nu este acceptată. La acel moment i s-a oferit doar un post de profesoară de igienă.
Românca nu a renunțat la visul ei și un an mai târziu, în 1885 a reușit să obțină un post de medic secundar la Spitalul Filantropia din București. A participat la un concurs pentru a obține gradul de medic primar ginecolog, dar nu a trecut examenul.
Astfel că a ajuns șefă a catedrei de igienă de la Azilul „Elena Doamna”, iar câțiva ani mai târziu a reușit să ajungă la conducerea secției de ginecologie de la Spitalul Filantropia. Nu a ocupat mult timp scaunul de șefă a spitalului pentru că în 1894 a intrat în conflict cu Eforia Spitalelor, organizația care administra spitalele din Muntenia și Moldova. A demisionat pentru că instituția voia să modifice profilul secției unde lucra, din ginecologie în chirurgie ginecologică.
După eșecul de la Spitalul Filantropia, prima femeie medic din România decide să ofere ajutor copiilor nevoiași iar pentru a realiza acest lucru, în 1897 a înființat Societatea Materna. Doi ani mai târziu a organizat și prima creșă, în incinta Fabricii de Tutun din București. În paralel oferea și consultații medicale femeilor angajate ale fabricii, în perioada 1885 – 1898.
Nu a renunțat la studii și în anul 1900 a prezentat în cadrul Congresului acțiunilor feministe de la Paris lucrarea intitulată: „Munca femeii în România“.
În anul 1904 închide clinica privată pe care a deschis-o în 1884, pentru a se ocupa strict de „Societatea Materna”. Câțiva ani mai târziu, spre finalul vieții, și-a dedicat timpul îngrijind pacienții de la Institutul și internatul Evanghelic, cunoscut și sub denumirea de Spitalul Militar temporar nr. 134, la începutul Primului Război Mondial.

Din cauza unei afecțiuni cardio-renale pe care o avea și care s-a accentuat, s-a stins din viață la 16 noiembrie 1919, la vârsta de 62 ani.
Maria Cuțarida Crătunescu a fost prima femeie medic și prima femeie cu titlul de doctor în medicină din România. Datorită întregului său parcurs a reușit să demonstreze că femeile pot studia și își pot clădi o carieră, facilitand drumul catre succes al altor femei care au luat-o drept exemplu
Nicoleta Aspritoiu
Sursa foto: playtech.ro, historia.ro